Învăluit in istorie si tradiţie, Sibiu este unul dintre cele mai reprezentative oraşe ale culturii româneşti.

Oraş cunoscut al lumii moderne, aşezare ce aduce din timpuri străvechi în lumea modernă frumuseţea şi farmecul vieţii de cetate, Sibiul este fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea, de către coloniştii saşi din teritoriul Rin-Mosela. Oraş mesager al culturii româneşti, Sibiul are în prezent o puternică bază culturală formată din 2 teatre, o filarmonică, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse, precum şi 10 muzee, găzduind de-a lungul timpului între „zidurile” sale nume mari de artişti. Sibiul este locul unde s-a deschis primul muzeu de pe actualul teritoriu al României, Muzeul Brukenthal, la 25 februarie 1817. A fost al doilea muzeu deschis în Europa şi poartă numele fostului guvernator de Transilvania, Samuel von Brukenthal, care şi-a donat vastele colecţii personale de artă şi o impresionantă bibliotecă pentru a se înfiinţa acest muzeu care este găzduit în fosta lui reşedinţăa. Dintre operele care se găsesc în Galeria de Artă a muzeului, amintim lucrări semnate de Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Alessandro Magnasco, Albrecht Dürer, Rubens, Botticeli, Jan van Dyck şi Titian.

Oraşul Sibiu este considerat pe bună dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase şi mai bine conservate oraşe istorice din România si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se întinde pe 80 de hectare. Cetatea medievală a Sibiului, rămasă intactă după doua războaie mondiale şi neatinsa de regimul comunist, păstrează încă spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Împrejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inestimabilă valoare culturală cunoscută sub numele de 'Mărginimea Sibiului', precum şi staţiunea Păltiniş, Munţii Făgăraş de la Transfăgărăşan până la Valea Oltului şi satele săseşti din jur, contribuie într-o şi mai mare măsură la reputaţia Sibiului de cea mai importantă destinaţie turistică din România.

Sibiul este situat în partea sudică a Transilvaniei, pe râul Cibin, foarte aproape de centrul geografic al României, în depresiunea Cibinului şi în apropierea Munţilor Făgăraşului (circa 20 km), Cibinului (12 km) şi Lotrului (circa 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraşului Sibiu. Are acest nume deoarece apăra poarta de intrare în cea de a doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului, menţionată în documente la 1324 (Piaţa Mică Nr. 31, azi refăcută). In forma sa actuală, turnul Sfatului se ridică pe înălţimea a şapte etaje retrase succesiv, având faţadele marcate prin deschideri înguste de forma unor metereze. La parter are o amplă trecere boltită. Accesul în interior este posibil printr-o uşă de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scări spiralate, se ajunge la etajele superioare. Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de construcţii, fiind supraînălţaţ şi chiar înglobat unui grup de clădiri. Din construcţia iniţială s-a păstrat, probabil, doar nucleul ridicat până la înălţimea primului etaj.

Cu cele 8 arcade, este una dintre cele mai frumoase clădiri din Sibiu. Clădirea a fost ridicată în sec. 15 şi a fost cunoscută sub denumirea de Casa Măcelarilor, după numeroasele magazine de la parter care existau aici.

Este singura poarta păstrată din prima incintă de fortificaţii şi datează din sec. XIII. O inscripţie menţionează data de 1542, anul când a fost renovat. O boltă in arc permite accesul spre oraşul de jos prin scări în niveluri.

A 3-a centura de fortificaţii a fost ridicată în sec. 14 şi consolidată în sec. 17. In prezent se păstrează porţiunea de zid de-a lungul întregului bulevard Coposu şi de-a lungul străzii Manejului, precum şi 3 turnuri de apărare: Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor.

A fost ridicat in sec. 16. Primul teatru din Sibiu a funcţionat în acest turn din 1778. Recent a fost renovat complet şi integrat in Sala Thalia.

Se află situat la capătul Bd. Coposu şi a fost construit în 1552. De la bastionul Haller porneşte latura de nord a cetăţii, cu zidurile păstrate de-a lungul străzii Manejului pana la Biserica Ursuline.

Construcţia a fost ridicata la sfârşitul sec. XV şi este cel mai mare ansamblu gotic civil din Transilvania. Clădirea a fost transformată în primărie în anul 1549 şi a fost folosită ca atare până în 1948.

Este construită în stil Renascentist, care păstrează multe elemente din clădirea originală din sec. XV-XVI, cum ar fi portalul cu blazon, intrarea în arcade şi decoraţiunile. Casa a fost in proprietatea familiei Haller timp de 345 de ani.

It is among the oldest dwelling from Sibiu .

Primul pod din fier forjat din România, construit in 1859 de Fredericus Hütte, face legătura între Piata Mica şi Piaţa Huet.

Piaţa Mare a fost prima dată menţionată în 1411 ca piaţă de cereale. Începând din sec. XVI piaţa a devenit centrul vechii cetăţi. Execuţiile publice şi adunările publice aveau loc aici. Timp de sute de ani a fost denumită Grosser Ring sau Grosser Platz. Între războaie s-a numit Piaţa Regele Ferdinand, comuniştii au denumit-o Piaţa Republicii, iar din 1990 s-a revenit la denumirea originală. Piaţa are o lungime maximă de 142 m, iar în lăţime 93 m, fiind una dintre cele mai mari din Transilvania. Latura de sud a pieţii este declarată monument arhitectural.

Prin clădirile medievale păstrate în forma originală şi prin numeroasele obiective de interes turistic care se găsesc aici, Piaţa Mică reprezintă un important punct turistic pentru orice vizitator. In evul mediu, în aceasta piaţă (cunoscută în documente şi sub numele de 'circulus parvus') existau casele de locuit şi atelierele meşteşugarilor sibieni. Aici se găsesc câteva din cele mai importante atracţii ale oraşului: poarta de urcare în Turnul Sfatului, Podul Minciunilor, Muzeul Franz Binder, Muzeul Emil Sigerus, Muzeul Farmaciei, Casa Luxemburg, numeroase terase si cafenele.

Piaţa Huet se desfăşoară în jurul Catedralei Evanghelice care domină locul. Pe acest loc a existat prima incinta de fortificaţii a orasului. Pe locul actualului Liceu Brukenthal exista o şcoală încă din sec. XIV. Actuala construcţie datează din 1786.

Strada 9 Mai, cea mai veche strada a oraşului, a purtat mult timp denumirea de strada Elisabeta. Intersecţia străzii 9 Mai cu strada Ocnei este considerată centrul Oraşului de jos. Locul se numeşte Piata Dragoner. Până în 1976, în mijloc era amplasată, sub forma de insulă, clădirea care adăpostea sediul dragonilor austrieci. Pe strada Azilului se ajunge la Biserica Azilului şi la Azilul de bătrâni, menţionat prima dată documentar în anul 1292, când biserica ordinului cruciaţilor Sf. Spirit organiza aici pentru bolnavi şi săraci primul spital din Sibiu. Strada Turnului a fost in Evul Mediu una dintre cele mai importante străzi ale oraşului. Intersecţia cu strada Faurului a fost odinioară cunoscută sub numele de Piaţa Coroana.